当你离去时，

Când pleci,

我不知我俩中究竟谁已离去；

Nu ştiu care dintre noi a plecat,

当我伸出手臂，

Când întind mâna

我不知是否正将自己

Nu ştiu dacă nu mă caut pe mine,

寻找；

Când îţi spun: te iubesc,

当我对你说：我爱你，

Nu ştiu dacă nu mie îmi spun

我不知是否是在对自己的倾诉，

Şi mi se face ruşine.

并因此而感到羞涩。

Odinioară

从前

Ştiam cum arăţi,

我知道你长相如何，

Erai

你是

Nespus de înalt şi de subţire,

说不出地高，说不出地瘦，

Ştiam de unde-ncepi

我知道你从哪里开始，

Şi unde mă sfârşesc,

我自己又在哪里结束，

Îţi găseam uşor

轻易地，我能触摸到

Buzele, gâtul,

你的唇，你的颈。

Clavicula dulce,

你甜甜的锁骨，

Umărul copilăresc.

你孩童般的肩膀。

De mult, îmi amintesc,

很久前，当我们双双一起，

Eram doi,

我记得，

Ţin minte cum ne ţineam de mână…

我记得我们是怎样地手挽着手……

Cine-a fost înfrânt dintre noi ?

我们中谁已被战胜？

Cine-a putut să rămână?

谁已幸存下来？

Singurul trup este al tău

唯一的躯体是你的，

Sau al meu?

还是我的？

Şi mi-e atât de dor

我们如此思念的是谁？

De cine?

唯有沉默着，

Numai tăcând,

闭上眼睛，咬紧牙关，

Cu ochii-nchişi, cu dinţii strânşi,

我才能艰难地

Mai pot să te distrug

在心中

Cu greu

将你摧毁。

În mine.