Atâta linişte-i în jur de-mi pare că aud

Such a deep silence surrounds me, that I think I hear

cum se izbesc de geamuri razele de lună.

moonbeams striking on the windows.

În piept

In my chest,

mi s-a trezit un glas străin

a strange voice is awakens

şi-un cântec cânta-n mine-un dor

and a song plays inside me

ce nu-i al meu.

a longing that is not mine.

Se spune că strămoşii cari au murit fără de vreme,

They say that ancestors, dead before their time,

cu sânge tânăr înca-n vine,

with young blood still in their veins,

cu patimi mari în sânge,

with great passion in their blood,

cu soare viu în patimi,

with the sun still burning in their blood

vin,

come,

vin sa-şi trăiasca mai departe

come to continue to live

în noi

within us

viaţa netrăita.

their unfinished lives.

Atâta linişte-i în jur de-mi pare că aud

Such a deep silence surrounds me, that I think I hear

cum se izbesc de geamuri razele de lună.

moonbeams striking on the windows.

O, cine ştie - suflete,-n ce piept îţi vei cânta

O, who knows, soul of mine, in which chest you will sing

şi tu odată peste veacuri

you also, after centuries,

pe coarde dulci de linişte,

in soft ropes of silence,

pe harfă de-ntuneric - dorul sugrumat

on harps of obscurity - the drowned longing

şi frânta bucurie de viaţă? Cine ştie?

and the pleasure of living torn? Who knows?

Cine ştie?

Who knows?