Atâta linişte-i în jur de-mi pare că aud

围绕我的沉默这么深，我想我听到

cum se izbesc de geamuri razele de lună.

月光打在窗上。

În piept

在我胸中，

mi s-a trezit un glas străin

一种奇怪的声音苏醒

şi-un cântec cânta-n mine-un dor

一首歌在我体内奏起

ce nu-i al meu.

一种不属于我的渴望。

Se spune că strămoşii cari au murit fără de vreme,

他们说祖先，在他们的时代之前死去，

cu sânge tânăr înca-n vine,

血管里还有年轻的血，

cu patimi mari în sânge,

血里还有伟大的激情，

cu soare viu în patimi,

血里还有燃烧的太阳

vin,

来，

vin sa-şi trăiasca mai departe

来继续生活

în noi

在我们体内

viaţa netrăita.

过他们未完成的生活。

Atâta linişte-i în jur de-mi pare că aud

围绕我的沉默这么深，我想我听到

cum se izbesc de geamuri razele de lună.

月光打在窗上。

O, cine ştie - suflete,-n ce piept îţi vei cânta

哦，谁知道，我的灵魂，你会在谁的胸中歌唱

şi tu odată peste veacuri

在数个世纪后你也会

pe coarde dulci de linişte,

在沉默的软绳中，

pe harfă de-ntuneric - dorul sugrumat

在晦暗的竖琴上——歌唱溺死的渴望

şi frânta bucurie de viaţă? Cine ştie?

和被撕裂的生的快乐？谁知道？

Cine ştie?

谁知道？